Uniunea Europeană propune un pachet de mobilitate militară rapidă până în 2027 pentru facilitarea deplasării trupelor în criză

Uniunea Europeană propune un pachet major pentru mobilitatea militară, cu aplicare până în 2027
Comisia Europeană a lansat o inițiativă amplă ce vizează facilitarea deplasării rapide a trupelor și echipamentelor militare în interiorul Uniunii Europene, cu scopul de a întări securitatea în contextul unor potențiale crize. Pachetul prevede reducerea semnificativă a termenelor pentru notificările transfrontaliere și modernizarea infrastructurii critice.
Un pas important pentru mobilitatea rapidă în situații de criză
Propunerea, descrisă de oficialii Comisiei ca o „poliță de asigurare esențială pentru securitatea europeană”, urmărește crearea unei adevărate „zone Schengen militară”. Aceasta vine ca răspuns la avertismentele serviciilor de informații europene care indică riscul unui atac al Rusiei asupra unui stat membru UE în următorii cinci ani.
Printre elementele cheie ale inițiativei se numără un set unificat de reguli la nivel european pentru mișcările militare, precum și înființarea unui sistem de urgență denumit EMERS. Acesta va prioritiza convoaiele militare pe rețelele de infrastructură critice și va introduce derogări de la regulile obișnuite, cum ar fi excepții de la timpii de odihnă pentru șoferi sau proceduri vamale accelerate pentru echipamente și resurse militare.
Provocările infrastructurii și necesitatea investițiilor
Uniunea Europeană a identificat aproximativ 500 de puncte vulnerabile în infrastructura curentă. Printre acestea se numără poduri incapabile să susțină tancuri de până la 60 de tone, tuneluri feroviare cu dimensiuni insuficiente, diferențe între ecartamentele căilor ferate naționale și reguli complicate privind timpul de lucru al personalului și formalitățile vamale. Toate acestea trebuie modernizate pentru a susține transporturi militare grele și rapide, cu un cost estimat la circa 100 de miliarde de euro.
În prezent, unele state membre impun perioade de notificare pentru mișcări militare ce pot ajunge până la 45 de zile, în timp ce obiectivul UE este ca aceste preavize să nu depășească trei zile, pentru a asigura o reacție promptă în situații de urgență.
Finanțare și planuri pe termen lung
Comisia Europeană a propus un buget de 17,6 miliarde de euro dedicat mobilității militare în cadrul exercițiului financiar multianual 2028-2034. Totuși, planul general de consolidare a apărării, evaluat la peste 2.000 de miliarde de euro, se confruntă cu reticență din partea unor state membre care solicită reducerea costurilor.
Inovație și transformare în industria de apărare europeană
Pe lângă măsurile pentru mobilitate, Comisia a lansat și „EU Defence Industry Transformation Roadmap”, un program ce urmărește accelerarea inovației în sectorul apărării. Acesta caută să faciliteze colaborarea între industria tradițională de profil și startup-uri sau companii specializate în tehnologie avansată (deep tech). Prioritățile sunt domenii precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice, dronele și soluțiile spațiale – toate având un impact major asupra modului în care se desfășoară operațiunile militare.
Următorii pași și implementarea măsurilor
Propunerea privind mobilitatea militară urmează să fie discutată și aprobată de Consiliul și Parlamentul European. Între timp, Comisia a început implementarea măsurilor din foaia de parcurs industrială, parte a strategiei „Readiness 2030”, ce are ca obiectiv consolidarea capacităților militare și a infrastructurii Uniunii în fața unui context internațional marcat de tensiuni crescânde.
Mobilitatea militară eficientă este un punct esențial și pentru România și regiunea Moldovei, inclusiv pentru Iași, unde infrastructura și conectivitatea cu restul Europei pot juca un rol decisiv în planurile de securitate. Inițiativa UE aduce speranța unei mai bune coordonări și viteze în răspunsurile militare, ceea ce poate contribui la liniștea și stabilitatea noastră pe termen lung.
Articol realizat pentru Paine si Circ, 20 noiembrie 2025 Sursă: Comisia Europeană, Biziday, The Guardian













